|
|
|||||||||||||||||||||||
|
Personalităţi istorice ale oraşului Timişoara
CAROL ROBERT DE ANJOU
Primul rege ungar din dinastia angevină a reprezentat personalitatea care a dat un prim impuls dezvoltării oraşului. În timpul luptelor pentru tronul Ungariei de la începutul secolului al XIV-lea Carol Robert îşi mută reşedinţa la Timişoara transformând astfel oraşul în capitala Regatului Ungar pentru o perioadă de 8 ani, între 1316-1323. Acesta ridică o fortificaţie din piatră în locul celei din pământ şi construieşte un palat cu ajutorul unor meşteri italieni care apoi îi va servi ca reşedinţă regală dând astfel o nouă înfăţişare Timişoarei. Fiind capitală de regat aşezarea cunoaşte o primă perioadă de înflorire şi o deosebită dezvoltare economică şi urbanistică astfel încât la sfârşitul domniei lui Carol Robert Timişoara e atestată ca „civitas”, adică oraş.
PIPPO SPANO
Pe numele său adevărat, Filippo Scolari, acest italian venit pe malurile Dunării de Jos a fost printre primii comiţi de Timiş care s-a remarcat în luptele antiotomane astfel încât şi-a creat aură legendară. Numit comite de Timiş în anul 1404 de către regele maghiar Sigismund de Luxemburg, Pippo Spano a avut merite atât pe plan militar cât şi pe plan diplomatic. Ca şi comandant militar a purtat între 18 şi 24 de bătălii deşi doar zece dintre acestea au putut fi datate exact, iar ca diplomat a mediat relaţiile diplomatice ungaro-bizantine precum şi relaţiile dintre Sigismund şi Mircea cel Bătrân.
IANCU DE HUNEDOARA
Cunoscut ca un abil conducător de oşti ce a avut un rol hotărâtor în lupta antiotomană de la mijlocul secolului al XV-lea dar şi ca o puternică personalitate politică ce a condus o vreme destinele Regatului Ungar, Iancu de Hunedoara şi-a lăsat amprenta şi asupra istoriei Timişoarei. Acesta a transformat oraşul într-o tabără militară permanentă unde îşi concentra oştirea înainte de a pleca în campaniile antiotomane de la sud de Dunăre astfel acordând Timişoarei un rol de prim plan în cruciadele antiotomane târzii. Nobilul hunedorean a reconstruit vechiul castel al Timişoarei între 1443-1447, această sarcină încredinţând-o lui Paolo Santini da Duccio care a dat castelului un aspect asemămător celui de la Hunedoara. Cetatea de pe Bega a intrat în posesia lui Iancu Huniade în 1455, rămânând în posesia familiei sale până în 1490.
PAVEL CHINEZU
Pavel Chinezu a fost comite de Timiş între 1478 şi până la moartea sa în 1494. Aceasta a fost doar una dintre funcţiile sale el îndeplinind şi funcţia de căpitan general al tuturor părţilor inferioare (sudice) a Ungariei, fiind numit în această poziţie mai ales datorită calităţilor sale militare. În anul 1479, în fruntea trupelor sale bănăţene vine în ajutorul voievodului Transilvaniei Ştefan Bathory în lupta de la Câmpia Pâinii, reputând cea mai categorică victorie a sa împotriva turcilor. În anii 1480-1481 va conduce două expediţii victorioase la sud de Dunăre, expediţii pe care le va relua în anul 1492 după ce turcii încearcă să cucerească cetatea Severinului. Doi ani mai târziu îşi găseşte moartea tot în timpul unei campanii otomane, în castelul Sf. Clemens, pe râul Sava.
GHEORHGE DOJA
Conducătorul uneia dintre cele mai mari răscoale ţărăneşti din istoria Transilvaniei, Gheorghe Doja îşi are locul său în istoria Timişoarei. Iniţial un simplu secui din satul transilvănean Ditrău, acesta a fost înnobilat de către regele Vladislav al Ungariei şi numit conducător al gloatelor ţărăneşti adunate la Buda pentru a porni într-o nouă cruciadă. Preconizata cruciadă s-a transformat într-o răscoală antinobiliară ce a eşuat în faţa Timişoarei în anul 1514. Doja a suferit un cumplit supliciu în faţa castelului din Timişoara, în memoria acestui eveniment fiind ridicat un monument în Piaţa Maria.
EUGENIU DE SAVOYA
Eugeniu de Savoya (1663-1736), general austriac, considerat cel mai strălucit tactician al vremii sale este o personalitate de prim rang din istoria Timişoarei. El a fost cel care, în fruntea trupelor imperiale a eliberat Timişoara de sub ocupaţia turcească făcându-şi intrarea triumfală în oraş la 18 octombrie 1716. Tot prinţului Eugen i se datorează şi eliberarea întregului Banat, noua stare de fapt fiind consfinţită prin pacea de la Pasarowitz. Deşi nu s-a ocupat direct de administrarea noii provincii el a trimis totuşi propuneri Curţii de la Viena pentru ca Banatul să rămână sub administrarea directă a Vienei. Ulterior statutul provinciei a fost stabilit în conformitate cu propunerea generalului.
FLORIMUND MERCY
Contele Claudius Florimund Mercy a fost primul guvernator al Banatului după ce această regiune a fost ocupată de către trupele imperiale. Acesta a ocupat funcţia de guvernator civil şi militar al provinciei între 1716 şi 1734. Fiind primul administrator al noii provincii Mercy a avut dificila sarcină de a transforma un oraş oriental, parţial distrus în urma ultimului asediu, într-un oraş modern al Imperiului. De numele lui se leagă planul de sistematizare a oraşului, demararea lucrărilor de fortificare care au durat între 1723 şi 1765, reorganizarea transporturilor, a comerţului sau a poştei. De asemenea se ocupă de regularizarea cursului Begăi, de colonizarea Timişoarei şi a întregului Banat. Măsurile luate de Florimund Mercy au avut efecte benefice ce s-au resimţit de-a lungul întregii istorii moderne a oraşului, cel mai bun exemplu fiind Fabrica de Bere care a fost ridicată în timpul administraţiei sale şi care mai funcţionează şi azi.
JOHAN NEPOMUK PREYER
Johann Nepomuk Preyer, primarul Timişoarei între 1844-1858, este considerat întemeietorul oraşului modern Timişoara. Născut la Lugoj în data de 28 octombrie 1805, acesta va urma şcoala primară în oraşul natal, liceul la Seghedin iar în 1824 va absolvi Facultatea de Drept din Bratislava. De numele său sunt legate înfiinţarea Fabricii de tutun, înfiinţarea primei case de economii din oraş sau introducerea gazului lampant pentru iluminarea stradală. De asemenea Johan Preyer a condus oraşul şi în dificilele momente din anii 1848-1849 când oraşul a fost asediat precum şi în anii imediat următori când Timişora necesita o reconstrucţie rapidă şi temeinică.
|
|
|||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||
|
© Copyright West University of Timisoara 2005. All rights reserved |
|||||||||||||||||||||||
|
webmaster: dmicle@litere.uvt.ro |
