Domenii

  • Arheologie

  • Arhitectura

  • Monumente de for public

  • Date istorice

 

Cartiere

  • Cetate

  • Freidorf

  • Fratelia

  • Torontal

  • Mehala

  • Fabric

  • Elisabetin

  • Iosefin

  • Cartiere noi

 

Arhitectura

  • Baroc

  • Eclectic

  • Neoclasic

  • Neogotic

  • Neoromanic

  • Seccesion

 

Evolutia orasului

  • Primele dovezi de locuire a zonei

  • Prima atestare documentara

  • Timisoara in regatul maghiar

  • Vilaetul de Timisoara

  • Timisoara in sfera de influenta a habsburgilor

  • Timisoara in Romania

 

 

Evolutia istorica a orasului | Atestarea documentară a castrului Tymes:

 

harta

 

Atestarea documentară a castrului Tymes

 

 

Prima atestare documentară a localităţii Timişoara datează din anul 1266.

Este limpede ca o aşezare nu apare peste noapte, odată cu menţionarea sa documentară, dar din moment ce ţinutul mlăştinos şi desele sistematizări ale terenului au distrus urmele arheologice legate de începuturile oraşului iar izvoarele scrise tac, vom începe istoria Timişoarei cu acest an.

Tăcerea surselor poate fi explicată prin faptul că aşezarea ipotetică, care ar fi putut evolua în acel „castrum Tymes” nu dobândise încă o importanţă politică, economică, socială sau religioasă. Dealtfel, mult timp înainte, dar şi după menţionarea Timişoarei, rolul dominant în zonă, în plan politic şi spiritual, îl are Cenadul[1]. Este adevărat ca în anul 1175 este menţionat un comitat Timiş, dar nu putem ştii însă dacă centrul administrativ al acestuia se afla în Timişoara. Afirmaţia conform căreia faptul că nu a fost menţionată o altă aşezare în competenţa căreia să intre administrarea acestui comitat, implică exercitarea acestei funcţii de către Timişoara (plauzibilă oarecum), este totuşi o presupunere.

Transformarea aşezării într-un castru, acel Castrum Tymes menţionat în 1266, o putem presupune în perioada următoare invaziei mongole (1241-1242), când majoritatea oraşelor din regatul maghiar au fost fortificate[2].

În documentul din 1266 Ştefan, regele Ungariei, cedează comitelui Parabuch pe lângă alte domenii feudale şi pământul Rety al cetăţii Timiş („terram castri de Tymes Rety vocatum”). În această perioadă cetatea ocupa o suprafaţă dreptunghiulară (170x110m), iar fortificaţia consta dintr-un val de pământ cu palisadă care era apărată din trei părţi de braţe de apă iar pe a patra latură de un canal.[3]

  

Bibliografie:

BARAT Armin, Die königliche Freistadt Temesvar. Eine monographische Skizze, Selbstverlag des Verfassers, Temesvar, 1902

RIESER Hans Heinrich, Temeswar. Eine geographische Beschreibung der Banater Hauptstadt, Sigmaringen, 1992, p. 48

OPRIŞ Mircea, Timişoara. Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987, p. 11.

 


[1] Barat A., Die königliche Freistadt Temesvar. Eine monographische Skizze, Selbstverlag des Verfassers, Temesvar, 1902

[2] Rieser H. H., Temeswar. Eine geographische Beschreibung der Banater Hauptstadt, Sigmaringen, 1992, p. 48

[3] Opriş M., Timişoara. Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987, p. 11.

 

   

Sectiunea tehnica

  • Cautare

  • Cuprins

  • Descarcare

  • Feedback

  • Cartea de oaspeti

  • Intrebari frecvente

  • Legaturi

 

Harta

 

Multimedia

  • Text

  • Foto

  • Film

  • Sunet

 

Despre noi

  • Echipa

  • Contact

 

Sponsori

   

   
   

© Copyright West University of Timisoara 2005. All rights reserved

   
   

webmaster: dmicle@litere.uvt.ro