harta

Datele istorice prezente pe acest website se referă la cele mai importante evenimente ce s-au petrecut în Timişoara sau evenimente ce au influenţat dezvoltarea oraşului. Începând cu primele menţionări în izvoarele medievale timpurii, istoria în date a oraşului continuă până în zilele noastre, prezentând atât evenimente militare şi politice cât şi premiere timişorene din diferite domenii.

Timişoara în date:

1266 prima menţiune scrisă a Cetăţii Tymes, într-o donaţie a unui teren aparţinând acestei Cetăţi, făcută de regele Ştefan al Ungariei; mult timp înainte şi după această dată, oraşul cel mai important din Banat era Cenadul; aici, în anul 1047, exista o Episcopie Catolică şi un castel, unde poposeau principii şi personalităţile importante aflate în vizită în această zonă (înainte de construirea Castelului din Timişoara);

1310-1325 Timişoara este reşedinţa regelui Carol Robert d’Anjou, care clădeşte aici un palat, pe locul unde astăzi se află Castelul Huniade;

1441-1446 Comite de Timiş este Ioan (Iancu) de Hunedoara supranumit „erou al creştinătăţii”, pentru meritele avute în luptele împotriva otomanilor;

1446 înfrângerea campaniei antiotomane condusă de Iancu de Hunedoara de către sultanul Mahomed II;

1452 victoria de la Belgrad a alianţei creştine antiotomane condusă de Iancu de Hunedoara;

1455-1490 cetatea Timişoara şi domeniul său feudal sunt proprietate a familiei Huniade;

1458 rege al Ungariei este ales Matei Corvinul, fiul lui Iancu de Hunedoara;

1467 înfrângerea otomanilor lângă Pancevo, de către forţele militare creştine din Timişoara şi Belgrad; în această perioadă, Timişoara, punct esenţial în sistemul defensiv maghiar de sud, este ţinta tot mai deselor atacuri ale otomanilor;

1478-1494 Comite de Timiş este Paul Chinezul, numit în această funcţie de Matei Corvinul;

1514 asediul Timişoarei de către trupelor ţăranilor răsculaţi aflate sub conducerea lui Gheorghe Doja

1552 Timişoara este cucerită de turci şi devine sediul guvernatorilor otomani ai Banatului; provincia transformată în paşalâc, timp de 164 ani;

1716 alungarea otomanilor la sud de Dunăre de către armata austriacă, condusă de prinţul Eugeniu de Savoya;

1716-1734 guvernatorul militar şi civil al Banatului este Contele Claudius Florimund Mercy; acesta realizează un Modest proiect de organizare în Banatul Timişoarei pe anul 1717, care stabileşte liniile directoare pentru dezvoltarea provinciei;

1718 din acest an se produce bere la Timişoara; construirea fabricii propriu-zise se face în 1764, pe locul unde se află şi astăzi;

1728 începe canalizarea râului Bega (până în 1771, va fi transformat în arteră navigabilă);

1722-1786 colonizarea aşa-numiţilor şvabi (denumire generică a colonizatorilor de diferite naţionalităţi, mai ales germani, proveniţi din actualul Land Baden Württemberg) în Banat;

1722-1726 primul val de colonizări, sub împăratul Carol al II-lea;

1732 inaugurarea navigaţiei pe Canalul Bega; prima navă parcurge distanţa Timişoara – Pancevo. În cartierul Fabric se construieşte o pompă hidraulică ce ridică apa din râu într-un rezervor de unde, prin ţevi din lemn de pin trece în cetate la cişmele;

1731-1734 construirea primăriei germane; (actuala Primărie Veche);

1736-1754 construirea Domului din Piaţa Unirii (prima parte); finalizarea construcţiei şi realizarea decoraţiunii interioare între anii 1755-1774;

1738-1739 epidemia de ciumă ce cauzează moartea a circa 1.000 de persoane (aproximativ o şesime din populaţia oraşului); în memoria victimelor e înălţat în Piaţa Domului (Unirii) Monumentul Sfintei Treimi (1740) şi Monumentul Sf. Ioan Nepomuk din Piaţa Libertăţii (1756);

1739 se înregistrează un puternic cutremur, urmat de un incendiu care distruge aproape în întregime cartierul Palanca Mare;

1742 începe sistematizarea oraşului cu dărâmarea caselor insalubre din lemn şi chirpici; din perioada medievală nu au rămas clădiri cu excepţia castelului; se vor construi clădiri noi din cărămidă, pe o tramă stradală nouă, urmând raţiuni utilitare, dar şi estetice; introducerea iluminatului stradal (100 de lămpi umplute cu seu);

1762-1763 a doua mare molimă de ciumă;

1763-1772 al doilea val de colonizări sub împărăteasa Maria Tereza;

1771 se deschide prima tipografie Matei Heimerl (probabil în cartierul Fabric), cu tipărirea de calendare în limba germană, apoi a primului săptămânal al oraşului: Intelligenz Blatt;

1774 se face alimentarea cu apă potabilă a oraşului din fântânile săpate în Fabric;

1777 Curtea de la Viena hotărăşte anexarea Banatului la Ungaria, care se va realiza în 1779;

1778 în Banatul Timişan funcţionau 270 de şcoli cu diferite limbi de predare: 147 româneşti, 60 germane, 53 sârbeşti, 3 maghiare şi 2 bulgăreşti;

1781 Timişoara e declarat „oraş liber regesc” prin Diploma lui Iosif al II-lea (Decembrie 1781); prin aceasta, Timişoara dobândeşte autonomie economică şi are reprezentanţi în Dieta de la Buda; această diplomă va fi reînnoită de către împăratul Leopold al II-lea, iar în 1790 va fi înscrisă în lege;

1782 deschiderea Gimnaziului Piariştilor;

1781-1786 al treilea val de colonizări sub împăratul Iosif II;

1783 mutarea reşedinţei episcopale catolice de la Cenad la Timişoara, în Cetate;

1802 în întregul Banat existau 650 de şcoli săteşti;

1815 înfiinţarea primei biblioteci cu împrumut din Timişoara, de către tipograful Joseph Klapka;

1845 deschiderea Facultăţii de Filozofie, apoi a Facultăţii de Drept în edificiul Seminarului Catolic;

1846 se înfiinţează prima bancă, Prima Casă de Păstrare din Timişoara;

1847 populaţia Timişoarei era de 22.560 de locuitori;

1848 în luna Martie, la aflarea veştilor despre izbucnirea revoluţiei la Pesta se organizează adunări populare în Piaţa din faţa Primăriei (de atunci se va numi Piaţa Libertăţii); la 10 octombrie are loc proclamarea stării de asediu în Timişoara;

1849 asedierea cetăţii timp de 107 zile de către trupele revoluţionarilor maghiari, conduse de generalul Vecsey; au loc puternice bombardamente şi, la 9 august, sosesc trupele austriece sub conducerea gen. Haynau, care înfrâng trupele maghiare; Banatul e separat de Ungaria şi supus autorităţilor austriece, care decid înfiinţarea provinciei Voievodina Sârbească şi Banatul Timişean cu  capitala la Timişoara (1849-1860);

1850 înfiinţarea Camerei de Comerţ şi Industrie la Timişoara;

1851 la Timişoara începe tipărirea primului ziar în limba sârbă, Juzna Pcela, mai târziu Narodni Glasnic (până în 1880);

1852 apariţia la Timişoara a organului de presă oficial Temeswarer Zeitung (sub conducerea lui Andreas Blatt), ce va deveni, în 1912 Neue Temeswarer Zeitung;

1853 editarea primei monografii a oraşului, Monographie Der Königlichen Freistadt Temeswar (Monografia Oraşului Liber Crăiesc Timişoara) de Johann N. Peyer, primarul oraşului;

1854 introducerea telegrafului în Timişoara;

1855 Premiera Operei Traviata de Verdi;

1857 inaugurarea căii ferata Seghedin-Timişoara, prin care se face legătura Timişoara-Budapesta-Viena; tot în acest an se inaugurează calea ferată Timişoara-Jimbolia, construirea gării din Iosefin (mai târziu magazin de coletărie); în 1876, se va construi o altă gară, mai mare; gara actuală s-a construit între 1897-1899;

1857 introducerea iluminatului public cu gaz în Timişoara (primul oraş din România iluminat în acest mod);

1860 desfiinţarea Voievodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişan; Banatul e ataşat din nou Ungariei;

1869 introducerea tramvaiului tras de cai (linia avea o lungime de peste 6 km); Timişoara este primul oraş din Europa ce utilizează acest mijloc de transport în comun;

1869 pe canalul Bega se fac primele curse de pasageri; Timişoara este primul oraş din România ce utilizează acest mijloc de transport în comun;

1872 apariţia la Timişoara a ziarului în limba maghiară Temesvári Lapok, ulterior numit Délmagyarországilapok (până în 1880);

1872-1875 construirea teatrului, azi Teatrul Naţional sau Opera;

1875 apariţia primei publicaţii periodice în limba română: Priculici, revistă umoristică, sub conducerea lui Rotariu;

1876 construirea gării din Fabric (actuală Gară de Est);

1879 introducerea telefonului în Timişoara, având o reţea de 52 de abonaţi;

1884 introducerea iluminatului public stradal cu energie electrică (12 noiembrie); în acest scop se pune în funcţiune uzina electrică; Timişoara devine primul oraş european iluminat electric;

1897 prezentarea primelor spectacole de film în sala Redout din Cetate şi în Sala Curtea Fabricii din Fabric;

1899 introducerea tramvaiului electric în Timişoara;

1899 pe terenul Velocitas al Liceului (sau al Gimnaziului) Piariştilor a avut loc primul meci de fotbal atestat documentar în România;

1904 în cartierul Freidorf din Timişoara s-a născut Jonny Weissmüller, viitoarea vedetă Hollywoodiană, celebrul interpret al personajului Tarzan;

1904 înfiinţarea primei Biblioteci comunale, cu un fond iniţial de circa 70.000 de volume, în cea mai mare parte lucrări cu caracter ştiinţific; biblioteci populare existau în cartierele Fabric (Piaţa Badea Cârţan), Mehala (Casa comunală), Principesa Elisabeta (la Şcoala primară de băieţi din Elisabetin);

1906 înfiinţarea Conservatorului din Timişoara; la conducerea instituţiei va fi, între 1925-1950 compozitorul Sabin Drăgoi; începerea cursurilor: 1907;

1907 începe demolarea zidurilor cetăţii, care împiedicau dezvoltarea oraşului;

1908 se dă în exploatare uzina hidroelectrică de pe Bega, Turbinele;

1910 la Timişoara, existau 23 de bănci şi 5 cooperative de credit;

1910-1912 se construiesc Palatul Lloyd şi impunătoarele clădiri de pe parte Vestică a Pieţei Operei, vestitul Corso;

1914 începerea primului război mondial şi a mobilizării generale;

1915 la 7 septembrie, este proclamată starea de asediu în Timişoara şi în întregul Banat; majoritatea şcolilor devin spitale militare;

1918 oraşul este ocupat de armata sârbă, care dorea anexarea Banatului la Regatul Serbiei (15 noiembrie); la 17 noiembrie se dizolvă garda civilă, ordinea fiind asigurată de poliţia asistată de soldaţi sârbi; între 2-3 decembrie sosesc soldaţii francezi care îi supraveghează pe sârbi; de asemenea au loc manifestaţii de stradă după prăbuşirea frontului austro-ungar;

1919 introducerea administraţiei româneşti (28 iulie); intrarea armatei române în Timişoara primită sărbătoreşte în Piaţa Unirii (3 august);

1919-1940 ca provincie românească, Banatul cunoaşte o dezvoltare economică şi culturală fără precedent;

1920 înfiinţarea Şcolii Politehnice din Timişoara;

1921 concertează la Timişoara George Enescu, cel mai mare compozitor şi violonist român (6 şi 7 decembrie);

1921-1940 la Timişoara activează puternicele echipe de fotbal Chinezul şi Ripensia, care domină campionatul naţional de fotbal între cele două războaie mondiale, cucerind 9 titluri de campioane naţionale;

1926 liniile de tramvai din Timişoara aveau o lungime de 24.777 m şi se ramificau în 5 direcţii; în parcul comunal de tramvaie se aflau 35 de vagoane;

1930-1941 în Timişoara au existat (cu unele intermitenţe) reprezentanţe diplomatice ale următoarelor state: Austria, Belgia, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Guatemala, Italia, Marea Britanie, Olanda, Paraguay, Suedia;

1936-1946 construirea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe;

1938 prima maşină de sudat şine de cale ferată din lume, Taurus, e realizată la Timişoara de inginerul Corneliu Micloşi;

1944 au loc bombardamente asupra oraşului, efectuate de către forţele aeriene militare britanice (16, 17 iunie) şi ale Statelor Unite (3 iulie); intrarea armatei sovietice în Timişoara (12 septembrie);

1945 înfiinţarea Institutului de Agronomie;

1945 înfiinţarea Institutului de Medicină, sfinţirea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe în prezenţa Regelui Mihai I (6 octombrie);

1946 înfiinţarea Operei Române din Timişoara, prin decret regal;

1947 deschiderea oficială a Operei Române din Timişoara, cu spectacolul „Aida” de Verdi (27 septembrie);

1949 transformarea Conservatorului în Institutul de Artă din Timişoara;

1949 se joacă la Timişoara primul meci internaţional de handbal din România;

1950 transformarea Institutului de Artă în Liceul de Muzică „Ion Vidu”;

1953 înfiinţarea teatrului Maghiar de Stat, care, din 1990, se numeşte Teatrul Csiky Gergely; înfiinţarea Teatrului German de Stat începând cu acest an, Timişoara e singurul oraş european cu 3 teatre de stat, ce prezintă spectacole în 3 limbi: Teatrul Naţional (limba română), Teatrul german şi Teatrul maghiar;

1954 la 5 mai: prima emisiune a studioului de radio Timişoara;

1959 înfiinţarea Institutului Pedagogic de 3 ani, cu scopul de a pregăti cadrele didactice pentru învăţământul de cultură generală;

1961-1965 construirea Universităţii de Vest, inaugurată în anul 1962;

1969 la Timişoara se realizează primul calculator electronic din România: Mecipt 1, la facultatea de Electrotehnică;

1970-1974 construirea Spitalului Judeţean;

1980 darea în folosinţă a Aeroportului Internaţional Timişoara;

1986 inaugurarea Parcului Botanic din oraş şi a Parcului Zoologic din Pădurea Verde;

1988 se realizează la Timişoara primul robot electronic din România, REMT1;

1989 începerea manifestaţiilor de protest împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu (16 decembrie), ce vor lua amploare şi vor determina căderea comunismului; Timişoara va fi primul oraş liber din România; la 20 decembrie: crearea Frontului Democrat Român, care preia conducerea politică şi administrativă a Timişoarei;

1999 la 20 decembrie Consiliul Local a conferit titlul de „Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara”, postmortem, eroilor martiri.

 

Sponsori

Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Judetului Timis

© Copyright West University of Timisoara 2005. All rights reserved

webmaster: dmicle@litere.uvt.ro