harta

Timişoara oraş provincial în regatul maghiar (1778-1849)

O schimbare, de ordin administrativ, survine în anul 1778, când Banatul, cu excepţia graniţei militare, este reîncorporat regatului maghiar, fiind acum divizat în 3 comitate. Timişoara pierde statutul de reşedinţă a unei provincii imperiale, devenind un oraş provincial în regatul maghiar. În administraţie a fost introdusă limba maghiară.

Abia în 1781 împăratul Iosif II ridică Timişoara la rangul de “oraş liber regesc”, asigurându-i autonomia economică şi reprezentarea în dieta maghiară.

În contextul războaielor franco-austriece de la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, Banatul contribuie prin mobilizări, dar şi cu sume importante şi produse naturale la susţinerea războiului contra Franţei, vizita împăratului Francisc I (1807) la Timişoara fiind pusă în legătură cu negocierea asupra sporirii acestei contribuţii[1].

Siguranţa oferită de puternicele fortificaţii bastionare, dar şi depărtarea de locul confruntărilor militare explică faptul că în 1809, în timpul războaielor napolioniene, este păstrat în Timişoara tezaurul Casei Imperiale Habsburgice[2].

În 1831 şi 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timişoarei, împuţinând numărul locuitorilor. Aceasta nu avea să fie singura nenorocire care s-a abătut asupra locuitorilor Timişoarei.

În 1848 izbucneşte revoluţia în Europa. În Imperiul Habsburgic aceasta a avut un caracter preponderent naţional. Maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieşi de sub autoritatea Casei Imperiale, în timp ce minorităţile din regatul maghiar doreau să se desprindă de regatul maghiar[3].

În timpul revoluţiei trupele revoluţionare maghiare înfrâng trupele imperiale austriece din Transilvania şi din Banat asediind timp de 114 zile cetatea Timişoarei, fără a o cuceri. Totuşi pierderile de vieţi umane şi pagubele materiale au fost semnificative. Iată cum descria J. N. Preyer (primar al Timişoarei între 1844-1858) asediul asupra Timişoarei.

Revoluţia a fost înăbuşita în Banat şi Transilvania prin intervenţia trupelor imperiale. Ca o cauză directă a revoluţiei, Ungaria a fost pusă sub o administraţie militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicţia nemijlocită Casei de Habsburg, printre acestea numărându-se şi nou înfiinţata provincie “Voevodina sârbească şi Banatul timişan” cu reşedinţa în Timişoara[4].

 

Sponsori

Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Judetului Timis

© Copyright West University of Timisoara 2005. All rights reserved

webmaster: dmicle@litere.uvt.ro