Domenii

  • Arheologie

  • Arhitectura

  • Monumente de for public

  • Date istorice

 

Cartiere

  • Cetate

  • Freidorf

  • Fratelia

  • Torontal

  • Kuntz

  • Mehala

  • Fabric

  • Elisabetin

  • Iosefin

  • Cartiere noi

 

Arhitectura

  • Baroc

  • Eclectic

  • Neoclasic

  • Neogotic

  • Neoromanic

  • Seccesion

 

Evolutia orasului

  • Primele dovezi de locuire a zonei

  • Prima atestare documentara

  • Timisoara in regatul maghiar

  • Vilaetul de Timisoara

  • Timisoara in sfera de influenta a habsburgilor

  • Timisoara in Romania

 

 

Domenii | Arheologie | Fratelia:

 

harta

 

Descoperirile arheologice de la Fratelia

 

Descoperirile arheologice din cartierul timişorean Fratelia au avut loc cu ocazia excavărilor pentru extragerea lutului necesar unei fabrici de cărămidă.

Ceramica grosieră descoperită aici are în compoziţie pleavă, mâl sau nisip, este arsă uneori incomplet având o culoare cărămizie cu nuanţe de brun. Oalele şi castroanele prezintă ornamente cu barbotină organizată sau stropită. Ceramica fină prezintă corespondenţe tipologico-stilistice cu ceramica Vinca A deşi în unele cazuri s-a găsit mâl în pasta vaselor sau prezintă lustruire superficială.

Formele cele mai frecvente sunt străchinile bitronconice cu umăr reliefat, castroane bitronconice. Unele vase prezintă o foarte bună lustruire, ornamente cromatice roşii-sângerii sau „black-tapped”. Cupele au piciorul de formă tronconică, goale în interior care în unele cazuri e lustruit sau pictat. Ornamentele sunt compuse din pliseuri, benzi incizat-punctate şi incizii oblice dispuse în căpriori.

Aceste materiale acoperă fazele Vinca A2 şi A3.

De asemenea un atenţia arheologilor a fost atrasă de trei unelte ce s-au găsit la faţa locului. Aceste obiecte sunt:

  1. Daltă cu toc de înmănuşate.

Dimensiunile acestui obiect, în condiţiile în care a fost rupt, sunt următoarele: lungimea la ruptură 7,8cm, lăţimea la ruptură 2,9cm, grosimea la ruptură 1,2cm, lăţimea la bază 4,1cm, grosimea la bază 3,5cm. Gaura de înmănuşate de formă dreptunghiulară are dimensiunile interioare de 1,9*1,00*3,5cm. Forma e cvasiparalelipipedică.

  1. Ciocan.

Având lungimea de 9,8cm, unul din capete e de formă quasipatrulateră cu dimensiunile de 3.4*2.5cm iar celălalt capăt are suprafaţa de lovire dreptunghiulară măsurând 5.9*1.2cm. Are pe laturile laterale 5 nervuri paralele cu rol ornamental şi pentru creşterea rezistenţei uneltei. Pe suprafaţa ciocanului se văd urmele de îmbinare a valvelor în care a fost turnat iar partea inferioară are un aspect poros.

  1. Nicovală.

Este masivă, de secţiune dreptunghiulară având lungimea de 8.9cm. La baza mică măsoară 2.4*2cm iar baza mare, care e uşor convexă, are 4.5*3.7cm. Pe cele două feţe verticale lungi sunt dispuse şase, respective 4, adâncituri rotunde, de aproximativ 0.6cm, dispuse în arc de cerc.          

Uneltele au aparţinut unui atelier specializat cu precădere în prelucrarea tablei de bronz şi de aramă destinată confecţionării vaselor, ce puteau fi ornamentate în tehnica “au repoussée”.

Încadrarea cronologică a depozitului atelier e îngreunată de lipsa unor analogii pentru uneltele descoperite. Pe baza utilităţii, formei şi ornamentaţiei lor arheologii au încadrat uneltele în faza Ha. B-1, perioadă în care siturile de tip Hajdu-Boszormeny cunosc o largă răspândire geografică.   

În cadrul săpăturilor de salvare executate de Complexul muzeal Timiş s-au descoperit, totodată, urmele unei aşezări prefeudale, în cea mai mare parte distrusă. Bordeiele descoperite aici aveau vetre de foc ovale. Săpăturile, recuperând doar o mică parte din aşezare, nu au descoperit cuptoare sau alte anexe de locuinţe. Ceramica recuperată constă în: ceramică lucrată cu mâna, din pastă de proastă calitate, arsă incomplet, de culoare cărămizie şi cenuşiu negricioasă, categorie aflată într-un procent redus şi ceramică lucrată la roată, de culoare cărămiziu-roşiatică, din pastă aspră la pipăit (mai fină şi mai zgrunţuroasă), executată îngrijit şi bine arsă oxidant, aparţinând unor vase de tip borcan, de mărime mijlocie, unele dintre ele decorate în partea superioară cu linii orizontale şi linii în val, incizate.

 

Bibliografie:

DRAŞOVEAN, F.  – Observaţii pe marginea unor materiale inedited privind raporturile dintre culturile Starcevo-Criş, Vinca A şi lumea liniară din Nordul Banatului, în  APULUM XXVI, 1989 p. 9-44

MEDELEŢ Florin, Depozitul atelier de unelte de bronz descoperit la Timişoara, în Studii de Istorie a Banatului XIII 1987 p.1-7

 

 

   

Sectiunea tehnica

  • Cautare

  • Cuprins

  • Descarcare

  • Feedback

  • Cartea de oaspeti

  • Intrebari frecvente

  • Legaturi

 

Harta

 

Multimedia

  • Text

  • Foto

  • Film

  • Sunet

 

Despre noi

  • Echipa

  • Contact

 

Sponsori

   

   
   

© Copyright West University of Timisoara 2005. All rights reserved

   
   

webmaster: dmicle@litere.uvt.ro