|
|
|||||||||||||||||||||||||
|
harta
Copacul breslelor
În anul 1828, în colţul casei aflată la intersecţia străzilor Grisellini cu Proclamaţia de la Timişoara, fusese instalat un copac într-o mică alveolare adâncită ogival. Din această cauză, respectiva casă a fost cunoscută sub numele de Casa la Copacul de Fier. Acest copac de fier este un trunchi de lemn căptuşit în exterior cu tablă moale de fier şi împodobit cu numeroase cuie şi ţinte de fier şi aramă. Tabla ce înveleşte copacul este din fier negru, este foarte subţire şi laminată prin ciocănire. Această este fixată de trunchi prin cuie cu floarea emisferică sau rotundă. De asemenea sunt înfipte mai multe ţinte ornamentale ce sunt împodobite cu ornamente sau cu iniţiale ce au aparţinut cel mai probabil unor calfe sau unor persoane ce au avut legătură cu proprietarul casei. Pe ramul stâng superior al trunchiului se află o ţintă cu cap mare, rotund, pe care e incizat „P. Welochi”. Mai jos, pe acelaşi ram este o ţintă cu floare romboidală pe care sunt gravate iniţialele A.S. Pe ramul drept superior e fixată o ţintă cu capul rotund terminat într-un apendice ascuţit pe care e dăltuită o liră. Pe o altă ţintă care are floarea în formă de dublu romb sunt gravate iniţialele J.M. De asemenea, pe alte două ţinte, una cu floarea rotundă iar cealaltă cu floarea ovală, se află inscripţiile SR, respectiv LP. Alte trei cuie cu floarea cordiformă au marcate pe ele literele NS, WS şi FR. La înălţimea medie a trunchiului sunt amplasate trei bare verticale paralele. Cele două bare lungi, fiecare având lungimea de 52cm, lăţimea de 2,7cm şi grosimea de 1cm, sunt fixate cu patru cuie cu floare masivă. Între acestea două se află o bară mai scurtă, lungă de 28,4 cm, lată de 2,7cm şi groasă de 1cm, fixată cu două ţinte şi având ultimii 5cm îndoiţi în unghi drept. Pe bara lungă din dreapta sunt înscrise literele UG, pe cea scurtă Hj iar pe cea lungă din stânga DI, MJ, IP. Centura de fixare în zid e forjată din fier masiv, e decorată cu două şiruri de linii incizate flancate de semicercuri poansonate. În câmpul central e incizat 1828. În anul 1990, copacul a fost ridicat de la locul său pentru a fi restaurat la muzeul din Timişoara iar în anul 1998 o copie identică dar fără inscripţii a fost amplasată în locul acestuia din cartierul Cetate. În România mai există un Copac de Fier la Arad iar în Europa în oraşele Gyor, Budapesta, Pecs, Szekesfehervar din Ungaria, la Bratislava, în timp ce prototipul acestui simbol al breslelor se află la Viena, pe Kartner Strasse.
Bibliografie: MEDELEŢ Fl., Copacul de fier din Timişoara, AnB, VI, Arh-Ist, TM, 1998, p. 665-672.
|
|
|||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||
|
© Copyright West University of Timisoara 2005. All rights reserved |
|||||||||||||||||||||||||
|
webmaster: dmicle@litere.uvt.ro |
